Mă Cauți Când Ți-e Greu

Mă cauți când ți-e greu, Când nu te mai ține lumea. Când se stinge tot în jur, Îți amintești de vocea mea. Dar când soarele răsare Și-ți revine iar puterea, Uiți de omul care-a stat Lângă tine în tăcerea. Nu ți-am cerut nimic vreodată, Doar un loc adevărat. Dar am fost mereu aproape Și mereu lăsat uitat. Nu mai vreau să fiu salvare Pentru cine nu rămâne. Nu mai vreau să dau lumină Doar când noaptea te ajunge. Mă cauți când ți-e greu, Dar nu mă vezi când mi-e bine. Îți sunt om doar când te doare, Dar nu și când râde inima-n mine. Mă cauți când ți-e greu, Și eu răspund, că așa sunt eu. Dar Doamne, învață-mă odată Să nu mă pierd pentru cineva mereu. Ți-am ridicat fruntea de jos, Ți-am spus că nu ești pierdut. Am ținut de sufletul tău Când nici tu nu l-ai mai vrut. Dar cine ține de mine Când mă lasă pașii grei? Cine-mi bate mie-n ușă Când tac prea mult și nu-s ok? Nu spun asta cu răutate, Nu vreau să-ți întorc durerea. Doar că și inima care iartă Are dreptul să-și ceară pacea. Nu mai vreau să fiu salvare Pentru cine nu rămâne. Nu mai vreau să dau lumină Doar când noaptea te ajunge. Mă cauți când ți-e greu, Dar nu mă vezi când mi-e bine. Îți sunt om doar când te doare, Dar nu și când râde inima-n mine. Mă cauți când ți-e greu, Și eu răspund, că așa sunt eu. Dar Doamne, învață-mă odată Să nu mă pierd pentru cineva mereu. Poate iubirea nu înseamnă Să rămâi unde te doare. Poate uneori, cu lacrimi, Trebuie să pleci din așteptare. Doamne, ține-mi inima bună, Dar nu o lăsa fără hotar. Să pot iubi fără să cad În același gol amar. Mă cauți când ți-e greu, Dar nu mă vezi când mi-e bine. Îți sunt om doar când te doare, Dar nu și când râde inima-n mine. Mă cauți când ți-e greu, Și eu răspund, că așa sunt eu. Dar Doamne, învață-mă odată Să nu mă pierd pentru cineva mereu. Mă cauți când ți-e greu... Dar și eu sunt om. Și eu am suflet.