Nu Mă Mai Explic

Am obosit să spun mereu De ce sunt trist, de ce sunt rece. Unii aud doar ce vor ei, Și peste sufletul meu trece. Am încercat să fiu pe plac, Să nu supăr, să nu doară. Dar m-am pierdut încet de tot Într-o liniște amară. Nu mai alerg după oameni Care nu mă văd complet. Cine vrea să mă-nțeleagă O s-o simtă, nu-i secret. Nu plec cu ură din vieți, Nu arunc vorbe în vânt. Doar aleg, pentru o dată, Să-mi fie pace în gând. Nu mă mai explic, Nu mai cer să fiu văzut. Cine m-a simțit cu sufletul Știe tot ce n-am spus. Nu mă mai explic, Nu mai trag de ce e rece. Dacă trebuie să cer iubire, Înseamnă că nu-mi trebuie. Am dat prea multe șanse Unde trebuia să plec. Am ținut uși deschise Pentru oameni care trec. Am confundat răbdarea Cu frica de-a rămâne singur. Dar azi îmi iau inima înapoi Și nu mai cer niciun răspuns. Nu mai vreau să par perfect, Nu mai vreau să par de piatră. Cine rămâne lângă mine Să rămână pentru viața toată. Nu plec cu ură din vieți, Nu arunc vorbe în vânt. Doar aleg, pentru o dată, Să-mi fie pace în gând. Nu mă mai explic, Nu mai cer să fiu văzut. Cine m-a simțit cu sufletul Știe tot ce n-am spus. Nu mă mai explic, Nu mai trag de ce e rece. Dacă trebuie să cer iubire, Înseamnă că nu-mi trebuie. Și dacă liniștea mea doare, Nu e fiindcă n-am iubit. E fiindcă am vorbit prea mult Cu cine nu m-a auzit. Nu mai bat la porți închise, Nu mai strig unde-i pustiu. Azi mă aleg fără rușine Și învăț din nou să fiu. Nu mă mai explic, Nu mai cer să fiu văzut. Cine m-a simțit cu sufletul Știe tot ce n-am spus. Nu mă mai explic, Nu mai trag de ce e rece. Dacă trebuie să cer iubire, Înseamnă că nu-mi trebuie. Nu mă mai explic... Azi aleg pacea. Și merg.