Ne Pierdem Câte Puțin

Nu ne pierdem dintr-o dată, Nu ne rupe-un singur drum. Ne pierdem în fiecare zi Când spunem: „Nu pot acum.” Ne pierdem printre facturi, Printre griji și telefoane. Printre oameni care-ntreabă Dar nu stau să ne asculte. Punem zâmbetul pe față, Punem durerea la loc. Și ne obișnuim cu viața Ca și cum n-ar arde tot. Și trece ziua pe lângă noi, Trece anul, trece dorul. Iar noi tot spunem că-i bine, Dar ne simte Dumnezeu golul. Ne pierdem câte puțin, Fără să facem zgomot. Ne doare, dar mergem înainte, Cu sufletul strâns de tot. Ne pierdem câte puțin, Printre tot ce vrem să fim. Doamne, oprește-ne o clipă, Să nu uităm de ce trăim. Mama sună să ne audă, Noi răspundem prea grăbit. Tata tace mai mult ca înainte, Și noi credem că-i obișnuit. Copiii ne cer o clipă, Noi le dăm un „mai târziu”. Și când se lasă seara-n casă, Ne întrebăm de ce-i pustiu. Avem planuri pentru mâine, Dar aziul ne scapă din mâini. Și tot alergăm prin lume Cu inima plină de spini. Și trece ziua pe lângă noi, Trece anul, trece dorul. Iar noi tot spunem că-i bine, Dar ne simte Dumnezeu golul. Ne pierdem câte puțin, Fără să facem zgomot. Ne doare, dar mergem înainte, Cu sufletul strâns de tot. Ne pierdem câte puțin, Printre tot ce vrem să fim. Doamne, oprește-ne o clipă, Să nu uităm de ce trăim. Poate azi lăsăm deoparte Tot ce nu ne ține vii. Poate azi sunăm acasă, Poate azi stăm cu ai noștri. Poate azi spunem „mi-e dor”, Poate azi spunem „te iubesc”. Că nu vreau să-mi amintesc de viață Doar atunci când o pierd. Ne pierdem câte puțin, Fără să facem zgomot. Ne doare, dar mergem înainte, Cu sufletul strâns de tot. Ne pierdem câte puțin, Printre tot ce vrem să fim. Doamne, oprește-ne o clipă, Să nu uităm de ce trăim. Ne pierdem câte puțin... Dar încă putem Să ne întoarcem.